Volți vs. Hz în aparatele PMU: ce înseamnă de fapt viteza aparatului

Există o singură întrebare pe care o aud la aproape fiecare training, workshop și demonstrație PMU:

„La ce viteză lucrezi?”

Ani de zile, răspunsul a sunat cam așa:

„5 volți.”
„7 volți.”
„7,5 volți.”

Și toată lumea înțelegea la ce se referă întrebarea.

Problema este că tensiunea nu este viteză.

Industria noastră a folosit-o pur și simplu ca un mod convenabil de a descrie setările aparatului. Iar pe măsură ce aparatele PMU devin tot mai avansate din punct de vedere tehnic, înțelegerea acestei diferențe devine tot mai importantă.

Așadar, ce sunt volții?

Voltul (V) este o unitate de diferență de potențial electric.

În termeni foarte simpli, tensiunea ne spune despre semnalul electric furnizat unui sistem. Nu ne spune direct de câte ori pe secundă se mișcă acul în sus și în jos.

La multe aparate PMU tradiționale, creșterea tensiunii face ca motorul să se rotească mai repede, ceea ce accelerează și ciclul acului. De aceea artiștii au început în mod natural să trateze tensiunea afișată pe sursa de alimentare ca pe o setare de viteză.

Tensiune mai mare = în general mai rapid.
Tensiune mai mică = în general mai lent.

Ca reper practic în cadrul unui singur aparat și al unei singure surse de alimentare, această abordare poate funcționa perfect de bine.

Dar asta nu transformă volții într-o măsură a vitezei.

De ce nu putem compara viteza aparatelor folosind volții?

Imaginează-ți două aparate PMU complet diferite, de la doi producători diferiți, cu motoare, electronică, sisteme de acționare și surse de alimentare diferite.

Le setezi pe amândouă la 7 V.

Lucrează acum la exact aceeași viteză?

Nu.

Unul dintre aparate poate fi semnificativ mai rapid decât celălalt.

Tensiunea, prin ea însăși, nu îți spune care sunt turațiile motorului (RPM) și nici câte cicluri complete ale acului au loc în fiecare secundă. Relația dintre tensiunea furnizată și viteza mecanică reală depinde de construcția și sistemul de control al acelui aparat anume.

Așa că atunci când cineva spune:

„Lucrez la 7 volți.”

cunoaștem setarea aparatului, dar tot nu îi cunoaștem viteza reală, decât dacă cunoaștem caracteristicile acelui aparat specific.

De aceea, setările bazate pe tensiune sunt mult mai utile pentru a descrie intervale relative:

lent → mediu → destul de rapid → rapid

decât pentru a oferi o valoare exactă a vitezei, transferabilă de la un aparat la altul.

Atunci ce este Hz?

Hz înseamnă hertz și este o unitate de frecvență.

1 Hz = 1 ciclu pe secundă.

Dacă mecanismul unui aparat PMU este conceput astfel încât o rotație completă a motorului produce un ciclu complet al acului, atunci:

60 Hz = 60 de rotații ale motorului pe secundă = 60 de cicluri complete ale acului pe secundă.

Acul parcurge secvența:

sus → jos → sus

de 60 de ori pe secundă.

Acest lucru este fundamental diferit de a spune că aparatul funcționează la 6 V sau 7 V.

Tensiunea descrie o mărime electrică.

Hertzul descrie o frecvență.

Iar frecvența este cea care ne permite să descriem cât de des efectuează aparatul, de fapt, un ciclu mecanic repetitiv.

De ce am ales Hz pentru ME™?

Când dezvoltam ME™, știam că vrem să renunțăm la setările care îi spun artistului doar că aparatul lucrează undeva pe la lent, mediu sau rapid.

Am vrut ca numărul afișat pe ecran să corespundă unei frecvențe mecanice reale.

La ME™, relația este directă:

1 Hz = 1 rotație a motorului pe secundă = 1 ciclu complet al acului pe secundă.

Prin urmare:

25 Hz = 25 de cicluri pe secundă
50 Hz = 50 de cicluri pe secundă
60 Hz = 60 de cicluri pe secundă
100 Hz = 100 de cicluri pe secundă

Dacă îi spun unui alt artist ME™ că lucrez la 55 Hz, ne referim la o frecvență reală, definită, și nu la o interpretare aproximativă a unei setări de tensiune.

Acest lucru a fost deosebit de important pentru noi din punct de vedere educațional.

În loc să întrebăm:

„Ce tensiune folosești?”

putem în sfârșit să punem întrebarea corectă din punct de vedere tehnic:

„La ce frecvență lucrezi?”

Dar am văzut și alte aparate care afișează Hz. Nu e același lucru?

Nu neapărat.

Aceasta este o distincție importantă.

Afișarea „Hz” pe un ecran nu dovedește automat că numărul afișat reprezintă frecvența mecanică reală a aparatului.

Un producător poate crea o scală numerică și o poate eticheta Hz, la fel cum un aparat poate afișa niveluri sau alte valori proprii, arbitrare.

Pentru ca o valoare să reprezinte cu adevărat o frecvență, trebuie să existe o relație clar definită între valoarea afișată și ciclurile fizice efectuate de mecanism.

Deci, atunci când compari aparate, nu presupune că 60 Hz afișat pe Aparatul A înseamnă automat aceeași viteză mecanică ca 60 Hz pe Aparatul B.

Întrebarea relevantă este:

Valoarea Hz afișată corespunde numărului real de cicluri pe secundă ale aparatului?

Înseamnă 60 Hz că acul atinge pielea de 60 de ori pe secundă?

Aici mai e nevoie de o distincție.

Ciclurile acului pe secundă nu sunt automat același lucru cu numărul real de puncte de implantare a pigmentului pe secundă.

La 60 Hz, mecanismul efectuează 60 de cicluri complete pe secundă.

Dar dacă fiecare ciclu duce sau nu la contact cu pielea depinde de modul în care lucrează artistul: viteza mâinii, mișcarea, ieșirea acului, presiunea, unghiul, întinderea pielii, tehnica și contactul cu țesutul — toate acestea contează.

Așadar, Hz descrie frecvența aparatului, nu numărul de pixeli vizibili pe care îi vei crea neapărat în piele.

Înseamnă un Hz mai mare mai multă putere?

Nu.

Aceasta este o altă neînțelegere comună.

Viteza și puterea nu sunt același parametru.

Un aparat poate funcționa la o anumită frecvență și, totuși, se poate comporta foarte diferit sub sarcină, în funcție de motor, caracteristicile cuplului, electronică, cursă, mecanismul de acționare și sistemul de control.

De aceea, două aparate care lucrează la aceeași frecvență reală pot avea o senzație complet diferită în piele.

Și tot de aceea, alegerea unui aparat PMU exclusiv pe baza Hz-ului maxim are foarte puțin sens.

Mai rapid nu înseamnă automat mai puternic, mai eficient sau mai bun.

Același Hz înseamnă același rezultat?

Nu.

Cunoașterea frecvenței reale ne oferă, în sfârșit, o măsură relevantă a vitezei, dar viteza este doar o parte a pigmentării.

Interacțiunea finală dintre ac și țesut este influențată de:

• lungimea cursei,

• mecanica aparatului,

• comportamentul motorului sub sarcină,

• configurația acului,

• viteza mâinii,

• modelul de mișcare,

• presiune,

• ieșirea acului,

• rezistența pielii,

• și modul în care aparatul controlează fiecare ciclu.

Așadar, două aparate pot funcționa la aceeași frecvență și, totuși, pot produce o senzație de lucru foarte diferită și o reacție diferită a țesutului.

Deci ar trebui să nu mai vorbim despre volți?

Nu chiar.

Dacă aparatul tău folosește volți, nu e nimic greșit să spui că lucrezi la 6 V sau 8 V atunci când discuți despre setările acelui aparat anume.

Problema apare atunci când tensiunea este interpretată ca o măsură universală a vitezei.

Nu este.

7 V îți spune setarea de tensiune.
60 Hz îți spune o frecvență de 60 de cicluri pe secundă — cu condiția ca Hz-ul afișat de aparat să corespundă efectiv frecvenței sale mecanice reale.

Această distincție contează.

După ani în care am răspuns la întrebarea „La ce viteză lucrezi?” cu un număr de volți, putem în sfârșit să separăm două lucruri care, din punct de vedere tehnic, nu au fost niciodată același lucru:

V este tensiune.
Hz este frecvență.
Iar frecvența este modul în care putem descrie efectiv viteza unui aparat în cicluri pe secundă.